ACTIVITATE CULTURALA BACIA

      Activitatea culturală în comuna Băcia este strâns legată de existența celor patru cămine culturale din satele comunei.
Prin definiţia sa, căminul cultural este o instituţie publică de cultură, un aşezământ cultural, fără personalitate juridică, fără scop lucrativ, care de regulă funcţionează sub autoritatea unui Consiliu Local – în cazul nostru Consiliul Local Băcia.

În societatea românească de astăzi au avut loc shimbări majore, a apărut internetul, calculatoarele tot mai performante, telefoanele inteligente, lumea este tot mai sofisticată, nu mai este interes pentru cultură, în această lume Căminul Cultural mai are încă un rol important de jucat, ţinând seama de funcţia sa anterioară şi de rolul său de gazdă. Acesta trebuie să fie un spaţiu activ, secular, un spaţiu dedicat dezbaterilor, trebuie să umple golurile lăsate de instituţiile educaţionale şi comerciale conservatoare. De asemenea acestea trebuie să combată tendinţa de adoptare a unei perspective spiritualiste asupra culturii Române.

NEDEEA DE LA BĂCIA.

În fiecare vară, de regulă în luna iunie, în faţa Căminului Cultural din Băcia, se organizează tradiţionala Nedeie. Aceasta este o petrecere populară câmpenească de origine pastorală, fiind un bun prilej de întâlnire şi petrecere pentru toţi locuitorii satelor din comuna noastră. În trecut era obiceiul ca din toate satele învecinate să vină la localnicii din Băcia toate rudele apropiate pentru a se întâlni şi a petrece împreună. Cu această ocazie aceştia veneau cu căruţe cât mai frumos împodobite .Tradiţia se mai păstrează şi astăzi, doar că în locul căruţelor au apărut automobilele. Pentru a da o mai mare atractivitate acestei manifestări, sunt invitaţi aici formaţii şi interpreţi de muzică populară, care întreţin şi bine dispun pe toţi participanţii, şi bineînţeles, ca la orice petrecere românească, nu lipsesc micii şi berea.

ANUL NOU OBICEIURI ȘI TRADIȚII

        Perioada sărbătorilor de iarnă, începe pe la mijlocul lunii noiembrie odată cu începerea Postului Crăciunului. Acum lucrul la câmp s-a încheiat, roadele pământului sunt bine puse la adăpost, şi toată atenţia comuniţii se îndreaptă spre activităţile de pregătire a sărbătorilor de iarnă. Se organizează tradiţionala Şezătoare, şi încet-încet, oamenii se pregătesc pentru cea mai importantă sărbătoare religioasă a anului, cea a Naşterii Domnului. Cu această ocazie, la Căminele Culturale din Tâmpa şi Băcia se organizează spectacole de colinzi susţinute de elevii şcolii din comună şi de alte formaţii de colindători invitate aici. De asemenea, şi la slujbele religioase care au loc cu ocazia sărbătorii Crăciunului, la bisericile satelor, sunt invitaţi elevii şcolii pentru a interpreta colinzi tradiţionale româneşti. Cu această ocazie, pentru ei vine şi Moş Crăciun cu sacul încărcat de daruri.

     Păstrate cu sfințenie și învățate din generație în generație, tradițiile aduc urări de bine,sănătate și prosperitate tuturor. Dintre obiceiurile calendaristice cele mai răspândite şi mai spectaculoase, cu originea în credinţe şi mituri străvechi, sunt de bună seamă ciclurile legate de sărbătoarea Naşterii lui Iisus şi schimbarea anului. Crăciunul este polul în jurul căruia gravitează o multitudine de colinde, urări şi tradiţii specifice, care trimit spre vremuri demult apuse, dar ce se regăsesc, surprinzător, în contemporaneitate. În folclorul românesc Colindatul de Crăciun este cel mai important ciclu sărbătoresc popular tradiţional, cel mai bogat şi colorat prilej de manifestări folclorice. Deprinderea de a colinda, de a saluta cu mare bucurie Naşterea Domnului, de a-l  întâmpina cu urări, daruri, petreceri, cântece şi jocuri este străveche.

   Colindatul deschide amplul ciclu al sărbătorilor de iarnă. Repertoriul tradiţional al obiceiurilor româneşti desfăşurate cu ocazia Anului Nou, dar şi a Crăciunului cuprinde: colinde de copii, colinde de ceată (colindele propriu-zise), cântecele de stea, vicleimul, pluguşorul, sorcova, etc. Cele mai bogate, mai variate şi mai strălucitoare din punct de vedere artistic sunt, alături de pluguşoare, colindele de ceată. Caracterul esenţial al sărbătorii este bucuria şi încrederea cu care omul întâmpină trecerea de la anul vechi la anul nou, începutul unei noi perioade de vegetaţie, al unei noi etape în viaţa lui şi a sătenilor săi, a colectivităţii în care trăieşte. Farmecul melodiilor şi textelor poetice ale colindelor este inegalabil. Tinerei generaţii îi revine sacrul rol de a duce mai departe acest inestimabil tezaur popular.